De cate ori am timp, cand citesc stiri si articole, imi arunc privirea si peste comentariile cititorilor. Ce ma surprinde intotdeauna, indiferent ca este vorba de masini, politica, pescuit sau fizica moleculara este ca aproape toti au o parere foarte clara asupra subiectului in cauza, nu razbate nici un fior dubitativ, ca deh… oameni suntem, poate mai gresim si noi. Siguranta asta cu care sunt sustinute diverse opinii, mai mult sau mai putin discutabile, este nu doar un simptom al limitarii ci si o dorinta puternica de a afirma ego-ul propriu. Indoiala nu exista!
La inceput ma enervam, pe urma m-am amuzat iar acum ma cam plictisesc – le mai citesc cateodata sa vad daca gasesc ceva inedit.
Va dau cateva exemple caracteristice, zic eu, de asemenea comentarii. Si am ales la intamplare, trei tipuri de “publicatii”, cautate pe diverse teme (recunosc, fierbinti oricand) pe Google: blog, site de stiri, forum.
Ai citit unul, le-ai cam citit pe toate…nu-i asa?
Ce alte teme mai starnesc asa pasiuni?
PS. Si pentru ca si indoiala are o limita, va propun citeva citate memorabile.
Postări
PNL i-a plătit campania lui Georgescu #2
Acum 14 ore
In mintea mea, capacitatea de a lucra cu multimi vagi (fuzzy logic), cu valori aproximative si probabilitati necesita oarece capacitate de procesare care nu este la indemana tuturor. Oarecum ciudat, cred ca in aceiasi zona se regaseste si capcana indeciziei. Adica ori esti maxim de decis, ar trebui sa te puna antrenorul nationalei Romaniei, ori te holbezi la o raspantie de drumuri si ramai tamp. O gandire alb-negru, fara de tonuri de gri.
RăspundețiȘtergerepai mai nou comentariile nu mai au legatura cu tema articolului.
RăspundețiȘtergeresint in general anunturi de genul vand dacie, stare buna etc
sau componente hard import taiwan
arunca un ochi aici, sa vezi cat de bine este explicata tipologia "omului fara dileme"
RăspundețiȘtergerehttp://www.algoritma.ro/dilema/ofd.htm
In afara cazurilor cand reactiile sunt pur-si-simplu injuraturi si trimiteri la origine, comentariile cititorilor sunt de cele mai multe ori interesante din perspectiva sociologica si psihanalitica: un material bun de studiat de cei din stiintele respective. Contributii veritabile la tema in discutie sunt aproape excluse.
RăspundețiȘtergereAsta ar fi starea de fapt. De ce se intampla asta? Incercarile de explicatie sunt multiple. Prima la care ma gandesc este lipsa culturii dialogului, inclusiv la nivelul "intelighentiei". S-a vorbit mult despre asta dupa '90 si ramane de actualitate.
Prin urmare, nu cred ca lipsa unei capacitati de procesare este prima cauza, ci mai degraba un fel de a fi in comun in care "inteligenta" se manifesta prin dominare pana la eliminarea, paradoxala, a partenerului de conversatie din conversatie.
Ne amuzam amar cu totii, nu-i asa? urmarind la TV disputele politice si monologurile catindatilor pusi, totusi, sa dialogheze... Chiar cred ca, de multe ori, ei ne arata cum suntem, ca ne place sau nu ne place.